VENĂ s.f. 1. Vas prin care sîngele se întoarce spre inimă; vînă. 2. (Fig.; liv.) Noroc; conjunctură favorabilă (la un joc de noroc); putere, forță spirituală. // (În forma ven-, veni-, veno-) Element prim de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) sistemul venos”, „vînă”, „venos”. [< fr. veine, lat., it. vena].