11 definiții pentru ventru

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VENTRU, ventre, s. n. (Fiz.) Punct, linie, suprafață a unui sistem de unde staționare, în care amplitudinea vibrației are valoare maximă. – Din fr. ventre.

VENTRU, ventre, s. n. (Fiz.) Punct, linie, suprafață a unui sistem de unde staționare, în care amplitudinea vibrației are valoare maximă. – Din fr. ventre.

ventru sn [At: MARIAN – ȚIȚEICA, FIZ. II, 25 / V: (rar, 1) vân~ / Pl: ~re / E: fr ventre] 1 (Fiz) Punct, linie sau suprafață dintr-un câmp de unde staționare, în care amplitudinea vibrației are valoare maximă. 2 (Rar) Pântece (1).

ventru s.n. (fiz.) Punct, linie sau suprafață la un sistem de unde staționare, în care amplitudinea vibrației are valoare maximă. • pl. -e. /<fr. ventre, lat. venter, -tris.

VENTRU s.n. 1. (Rar) Pîntece. 2. (Fiz.) Punct al unui sistem de unde staționare, în care o anumită mărime (presiunea, viteza etc.) are valoare maximă. [< fr., it. ventre, lat. venter].

VENTRU s. n. (fiz.) punct al unui sistem de unde staționare, în care o anumită mărime are valoare maximă. (< fr. ventre)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ventru s. n., art. ventrul; pl. ventre

ventru s. n., art. ventrul; pl. ventre

ventru s. n., art. ventrul; pl. ventre

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

VENTRU s. (FIZ.) v. umflătură.

Intrare: ventru
substantiv neutru (N37)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ventru
  • ventrul
  • ventru‑
plural
  • ventre
  • ventrele
genitiv-dativ singular
  • ventru
  • ventrului
plural
  • ventre
  • ventrelor
vocativ singular
plural
vântru
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ventru, ventresubstantiv neutru

  • 1. fizică Punct, linie, suprafață a unui sistem de unde staționare, în care amplitudinea vibrației are valoare maximă. DEX '09 DEX '98 DN
    sinonime: umflătură
  • 2. rar Pântec. DN
    sinonime: pântec
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.