VARLAAM gr. Bαρλαάμ < n. georgian Balavari < sanscr. Bhagavān, epitetul lui Buddha „veneratul” cont. cu un n. sirian, Bῖrlahâ (EI). Numele s-a popularizat însă prin cartea poporană „Varlaam și Ioasaf”. 1. – frecv. la clerici (Bis R). 2. Varlam s., cu afer. Lamu b. (Mar). 3. Vîrlom s. (13 – 15 B 142); + suf. -aș: *Vîrlumaș, cu afer. Lumaș s. (13 – 15 B 230); Lămășeni s.; Lămășanu (Șez) < *Vărlămaș. 4. Cu n pentru m: Varlan mold. (BCI XII 180). 5. Vărlan (17 B III 372; Moț); – mold. (Sd VI 254, XVI; BCI I). 6. Vîrlan (Ard); – Domente, mold; – munt. (Drj 30); Vîrlăn/escul (Arh; A Gen I 167); -ești s; cu afer. Lănești s. (17 A V 187). 7. Scurtat Vîrl: Vîrl/eni, -ezi, -oveni ss., -ița t. (Ț-Rom 44); cu met. Vrelan (Giur 279). II. Cu suf. -otă, *Varlamotă și afer.: 1. Lămotă, Lămot/escu (Hur; Puc); -ești s.; Lămotă = Lumotă din Dălbănești, prahovean (17 B VI 272-281); Lumotea (Rep D 210). 2. Lămătescu, Al., boier din Lămătești (Ins 322); -l D., munt (Sd V 446). Luamătă, olt (Sd V 31). 4. Lomotă clucer, 1603, munt. (BCI X 100); Lomotești s. (Cern p. VI); cu afer. Omotă (Ard), sau vezi (Toma I 14). 5. Lumot, olt. (Sur VI); -ă (13-15 B 246; 16 B II 309; 17 B I 59, 188; III 413), scris odată: Lumat, 1499, (Rep D 188). III. BARLA scurtare din forma lat.-ung. Barlaam: 1. Barla (Ard I); Bărlan (Ard I). Bărle (ib.); -a, munt. (Sur I); – mold. (Isp III¹), Bărl/ești s. (Isp IV); -escu, Șt. (Isp II²); -eș, Ioan (Sur IV); -ică Vas. (Sur XXIII). 3. Bîrlă (C Bog); Bîrl/ea, -escu, -eț (Paș).