12 definiții pentru vanilină


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VANILÍNĂ s. f. Substanță organică foarte aromată care se extrage din fructul de vanilie (1) sau care se obține pe cale sintetică, folosită în alimentație și în parfumerie. – Din fr. vanilline.

vanili sf [At: NICA, L. VAM, 264 / Pl: (rar) ~ne / E: fr vanilline] Substanță organică foarte aromată care se extrage din fructul de vanilie (1) sau care se obține pe cale sintetică folosită în alimentație și parfumerie.

VANILÍNĂ s. f. Substanță organică foarte aromată care se extrage din fructul de vanilie (1) sau care se obține pe cale sintetică, folosită în alimentație și în parfumerie. – Din fr. vaniline.

VANILÍNĂ s. f. Aldehidă foarte aromată care se găsește în fructul vaniliei sau se obține pe cale sintetică și se folosește ca aromă la prepararea a diferite dulciuri. În scurt timp va intra în funcțiune o instalație semiindustrială de fabricare a vanilinei. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2821.

VANILÍNĂ s.f. Substanță organică aromată care se extrage din fructul vaniliei și care se poate prepara și sintetic. [< fr. vanilline].

VANILÍNĂ s. f. substanță organică foarte aromată, din fructul vaniliei, care se poate prepara și sintetic, folosită în alimentație și parfumerie. (< fr. vanilline)

VANILÍNĂ f. Substanță cu miros plăcut, extrasă din fructele de vanilie sau preparată pe cale sintetică și folosită drept condiment în industria alimentară. [G.-D. vanilinei] /<fr. vanilline


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

vanilínă s. f., g.-d. art. vanilínei

vanilínă s. f., g.-d. art. vanilínei


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

VANILÍNĂ s. (rar) vanilie.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

VANILINĂ s.f. Substanță albă, sub formă de cristale, cu parfum specific, care apare la suprafața păstăilor fermentate și uscate de vanilie. Se produce și sintetic, ca înlocuitor pentru cea veritabilă, ambele produse fiind utilizate ca aromatizant.

Intrare: vanilină
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vanili
  • vanilina
plural
genitiv-dativ singular
  • vaniline
  • vanilinei
plural
vocativ singular
plural

vanilină

  • 1. Substanță organică foarte aromată care se extrage din fructul de vanilie (1) sau care se obține pe cale sintetică, folosită în alimentație și în parfumerie.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN un exemplu
    exemple
    • În scurt timp va intra în funcțiune o instalație semiindustrială de fabricare a vanilinei. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2821.
      surse: DLRLC

etimologie: