11 definiții pentru vacuitate


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VACUITÁTE s. f. (Livr.) Starea, însușirea a ceea ce este gol, vid. [Pr.: -cu-i-] – Din fr. vacuité, lat. vacuitas, -atis.

vacuitate sf [At: PROT. – POP., N. D. / P: ~cu-i~ / Pl: ~tăți / E: lat vacuitas, -atis, fr vacuité] (Liv) 1 Însușirea a ceea ce este vid. 2 (Fig) Inconsistență.

vacuitate s.f. Starea, însușirea a ceea ce este gol, vid. • sil. -cu-i-. /<fr. vacuité, lat. vacuĭtas, -atis.

VACUITÁTE s. f. (Livr.) Starea, însușirea a ceea ce este gol, vid. [Pr.: -cu-i-] – din fr. vacuité, lat. vacuitas, -atis.

VACUITÁTE s. f. (Rar) Însușirea sau starea a ceea ce este gol, deșert, vid. – Pronunțat: -cu-i-.

VACUITÁTE s.f. Situația, însușirea a ceea ce este vid. [Pron. -cu-i-. / cf. fr. vacuité, lat. vacuitas].

VACUITÁTE s. f. situația, însușirea a ceea ce este vid. (< fr. vacuité, lat. vavuitas)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

vacuitáte (livr.) (-cu-i-) s. f., g.-d. art. vacuitắții

vacuitáte s. f. (sil. -cu-i-), g.-d. art. vacuității; pl. vacuități


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

Intrare: vacuitate
  • silabație: va-cu-i- info
substantiv feminin (F117)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vacuitate
  • vacuitatea
plural
genitiv-dativ singular
  • vacuități
  • vacuității
plural
vocativ singular
plural

vacuitate

etimologie: