5 definiții pentru vălura


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

vălura [At: BOLINTINEANU, P. I, 76 / V: ~ri (Pzi: 3 ~rește) / Pzi: 3 ~rea, (îvr) valură / E: valuri (pll val1)] (Adesea poetic) 1 vi A se mișca asemenea valurilor1 (1) Si: a se învălura. 2 vr (D. forme de relief) A fi ondulat asemenea valurilor1(1).

vălura vb. I. 1 intr. A se mișca asemenea valurilor. ◊ Poet. Freamătă mulțimea-n sală, Vălurind cu nerăbdare (VOIC.). 2 refl. (despre forme de relief) A fi ondulat, a fi asemenea valurilor. • prez. ind. pers. 3 -ează. și văluri vb. IV. /valuri, pl. lui val1 + -a.

vălurà v. a unduia: coama rumenelor zori vălura pe negrii nori BOL. [Modelat după undulà].


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

vălurá vb., ind. prez. 3 sg. vălureáză

Intrare: vălura
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • vălura
  • vălurare
  • vălurat
  • văluratu‑
  • vălurând
  • vălurându‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • vălurea
(să)
  • vălureze
  • vălura
  • vălură
  • vălurase
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • vălurea
(să)
  • vălureze
  • vălurau
  • vălura
  • văluraseră
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)