10 definiții pentru vălțuitoare


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VĂLȚUITÓR, -OÁRE, vălțuitori, -oare, s. m. și f. Muncitor care lucrează la valț1. [Pr.: -țu-i-] – Vălțui + suf. -tor.

VĂLȚUITÓR, -OÁRE, vălțuitori, -oare, s. m. și f. Muncitor care lucrează la valț1. [Pr.: -țu-i-] – Vălțui + suf. -tor.

vălțuitor, ~oare smf [At: NOM. PROF. 22 / P: ~țu-i~ / Pl: ~i, ~oare / E: vălțui1 + -tor] Persoană care lucrează la valț1 (4) Si: (rar) valțar.

vălțuitor2, ~oare smf vz valsator

vălțuitor, -oare s.m., s.f. (tehn.) Persoană care lucrează la valț. • sil. -țu-i-. pl. -ori, -oare. /vălțui + -tor.

VĂLȚUITÓR, -OÁRE, vălțuitori, -oáre s. m. și f. Muncitor care lucrează cu valțul2.

VĂLȚUITÓR ~oáre (~óri, ~oáre ) m. și f. Muncitor specializat în operații de vălțuire. /a vălțui + suf. ~tor


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

vălțuitoáre (-țu-i-); s. f., g.-d. art. vălțuitoárei; pl. vălțuitoáre

vălțuitoáre s. f. (sil. -țu-i-), g.-d. art. vălțuitoárei; pl. vălțuitoáre


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

Intrare: vălțuitoare
  • silabație: văl-țu-i- info
substantiv feminin (F103)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vălțuitoare
  • vălțuitoarea
plural
  • vălțuitoare
  • vălțuitoarele
genitiv-dativ singular
  • vălțuitoare
  • vălțuitoarei
plural
  • vălțuitoare
  • vălțuitoarelor
vocativ singular
  • vălțuitoare
  • vălțuitoareo
plural
  • vălțuitoarelor

vălțuitor vălțuitoare

etimologie:

  • Vălțui + sufix -tor.
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX