dexonline

info

2 intrări

8 definiții

Explicative DEX

vâltori v vz vâltura

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

VÎLTORA vb. I v. vîltori.

VÎLTORI, vîltoresc, vb. IV. Tranz. A învîrteji, a învolbura. Se simțea... ca o frunză pe care vîntul o vîltorește cum îi place. REBREANU, I. 51. – Variantă: vîltora vb. I.

Ortografice DOOM

vâltori (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. vâltoresc, 3 sg. vâltorește, imperf. 1 vâltoream; conj. prez. 1 sg. să vâltoresc, 3 să vâltorească

sursa: DOOM 3 (2021)
adăugată de gall
acțiuni
- link permalink

vâltori (a ~) (rar) vb., ind. prez. 3 sg. vâltorește, imperf. 3 sg. vâltorea; conj. prez. 3 să vâltorească

vâltori vb., ind. prez. 3 sg. vâltorește, imperf. 3 sg. vâltorea; conj. prez. 3 sg. și pl. vâltorească

Regionalisme / arhaisme

vâltorít, s.n. (reg.) Ocupație tradițională ce constă în spălarea în vâltoare a textilelor de mari dimensiuni, ce aparțineau altor persoane decât proprietarul instalației. – Din vâltori.

vâltorí, vâltoresc, v.t. (reg.) A învolbura, a învârteji. – Din vâltoare (DER).

Intrare: vâltorit

vâltorit

participiu (PT2)		masculin		feminin
participiu (PT2)		nearticulat	articulat	nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	vâltorit	vâltoritul vâltoritu‑	vâltorită	vâltorita
nominativ-acuzativ	plural	vâltoriți	vâltoriții	vâltorite	vâltoritele
genitiv-dativ	singular	vâltorit	vâltoritului	vâltorite	vâltoritei
genitiv-dativ	plural	vâltoriți	vâltoriților	vâltorite	vâltoritelor
vocativ	singular	—		—
vocativ	plural	—		—

Intrare: vâltori

vâltori verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a tranzitiv

verb (VT401) Surse flexiune: DLRLC		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) vâltori	vâltorire	vâltorit vâltoritu‑	vâltorind vâltorindu‑	singular	plural
		(a) vâltori	vâltorire	vâltorit vâltoritu‑	vâltorind vâltorindu‑	vâltorește	vâltoriți

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	vâltoresc	(să) vâltoresc	vâltoream	vâltorii	vâltorisem
	a II-a (tu)	vâltorești	(să) vâltorești	vâltoreai	vâltoriși	vâltoriseși
	a III-a (el, ea)	vâltorește	(să) vâltorească	vâltorea	vâltori	vâltorise
plural	I (noi)	vâltorim	(să) vâltorim	vâltoream	vâltorirăm	vâltoriserăm vâltorisem
	a II-a (voi)	vâltoriți	(să) vâltoriți	vâltoreați	vâltorirăți	vâltoriserăți vâltoriseți
	a III-a (ei, ele)	vâltoresc	(să) vâltorească	vâltoreau	vâltoriră	vâltoriseră

vâltora verb grupa I conjugarea a II-a tranzitiv

verb (VT201)		infinitiv	infinitiv lung	participiu	gerunziu	imperativ pers. a II-a
		(a) vâltora	vâltorare	vâltorat vâltoratu‑	vâltorând vâltorându‑	singular	plural
		(a) vâltora	vâltorare	vâltorat vâltoratu‑	vâltorând vâltorându‑	vâltorează	vâltorați

numărul	persoana	prezent	conjunctiv prezent	imperfect	perfect simplu	mai mult ca perfect
singular	I (eu)	vâltorez	(să) vâltorez	vâltoram	vâltorai	vâltorasem
	a II-a (tu)	vâltorezi	(să) vâltorezi	vâltorai	vâltorași	vâltoraseși
	a III-a (el, ea)	vâltorează	(să) vâltoreze	vâltora	vâltoră	vâltorase
plural	I (noi)	vâltorăm	(să) vâltorăm	vâltoram	vâltorarăm	vâltoraserăm vâltorasem
	a II-a (voi)	vâltorați	(să) vâltorați	vâltorați	vâltorarăți	vâltoraserăți vâltoraseți
	a III-a (ei, ele)	vâltorează	(să) vâltoreze	vâltorau	vâltorară	vâltoraseră

arată variantele

* formă nerecomandată sau greșită – (arată)

* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

info

Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.

arată:

sensuri secundare

expresii

exemple

surse

vâltori, vâltorescverb

1. Învolbura, învârteji. DLRLC

sinonime: învolbura învârteji
- format_quote Se simțea... ca o frunză pe care vîntul o vîltorește cum îi place. REBREANU, I. 51. DLRLC

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.