opțiuni
  • info

6 definiții pentru vâltorit

Explicative DEX

vâltori v vz vâltura

VÎLTORA vb. I v. vîltori.

VÎLTORI, vîltoresc, vb. IV. Tranz. A învîrteji, a învolbura. Se simțea... ca o frunză pe care vîntul o vîltorește cum îi place. REBREANU, I. 51. – Variantă: vîltora vb. I.

Ortografice DOOM

vâltori (a ~) (rar) vb., ind. prez. 3 sg. vâltorește, imperf. 3 sg. vâltorea; conj. prez. 3 să vâltorească

vâltori vb., ind. prez. 3 sg. vâltorește, imperf. 3 sg. vâltorea; conj. prez. 3 sg. și pl. vâltorească

Regionalisme / arhaisme

vâltorít, s.n. (reg.) Ocupație tradițională ce constă în spălarea în vâltoare a textilelor de mari dimensiuni, ce aparțineau altor persoane decât proprietarul instalației. – Din vâltori.

Intrare: vâltorit
vâltorit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vâltorit
  • vâltoritul
  • vâltoritu‑
  • vâltorită
  • vâltorita
plural
  • vâltoriți
  • vâltoriții
  • vâltorite
  • vâltoritele
genitiv-dativ singular
  • vâltorit
  • vâltoritului
  • vâltorite
  • vâltoritei
plural
  • vâltoriți
  • vâltoriților
  • vâltorite
  • vâltoritelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

vâltori, vâltorescverb

  • 1. Învolbura, învârteji. DLRLC
    sinonime: învolbura învârteji
    • format_quote Se simțea... ca o frunză pe care vîntul o vîltorește cum îi place. REBREANU, I. 51. DLRLC

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.