2 intrări

13 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

UTILITARÍST, -Ă, utilitariști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține utilitarismului, privitor la utilitarism; p. ext. care se preocupă (exclusiv) de folosul imediat (și personal) al lucrurilor; care se bazează pe considerente practice. 2. S. m. și f. Adept al utilitarismului; p. ext. persoană care apreciază totul din punctul de vedere al avantajului sau profitului personal. – Din fr. utilitariste.

UTILITARÍST, -Ă, utilitariști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține utilitarismului, privitor la utilitarism; p. ext. care se preocupă (exclusiv) de folosul imediat (și personal) al lucrurilor; care se bazează pe considerente practice. 2. S. m. și f. Adept al utilitarismului; p. ext. persoană care apreciază totul din punctul de vedere al avantajului sau profitului personal. – Din fr. utilitariste.

utilitarist, ~ă [At: SCRIBAN, D. / Pl: ~iști, ~e / E: fr utilitariste] 1 a Care aparține utilitarismului Si: utilitar (1). 2 a Privitor la utilitarism (1) Si: utilitar (3). 3 a (Pex) Care se preocupă (exclusiv) de folosul imediat (și personal) al lucrurilor Si: utilitar (1). 4 a Care se bazează pe considerente practice Si: utilitar (1). 5 smf Adept al utilitarismului (1). 6 smf (Pex) Persoană care apreciază totul din punctul de vedere al avantajului sau profitului personal.

UTILITARÍST1, -Ă, utilitariști, -ste, adj. Care se referă la teoria utilitaristă, care aparține utilitarismului; p. ext. care se preocupă în mod exclusiv de folosul imediat al lucrurilor, care se bazează pe considerente practice, utilitare.

UTILITARÍST2, -Ă, utilitariști, -ste, s. m. și f. Adept al utilitarismului; p. ext. persoană care apreciază totul din punct de vedere practic, îngust, al avantajului sau al profitului personal.

UTILITARÍST, -Ă adj. Referitor la utilitarism; (p. ext.) care are în vedere, care urmărește numai utilul. // s.m. și f. Adept al utilitarismului; (p. ext.) cel care vede în toate numai profitul personal și utilitatea. [< fr. utilitariste].

UTILITARÍST, -Ă adj., s. m. f. 1. (adept) al utilitarismului. 2. (cel) care vede în toate numai profitul personal și utilitatea. (< fr. utilitariste)

UTILITARÍST1 ~stă (~ști, ~ste) Care ține de utilitarism; propriu utilitarismului. Teorie ~stă. /<fr. utilitariste

UTILITARÍST2 ~stă (~ști, ~ste) m. și f. 1) Adept al utilitarismului. 2) Persoană care apreciază realitatea prin prisma profitului personal și a utilității; pragmatist. /<fr. utilitarisme

*utilitaríst, -ă s. Partizan al utilitarizmuluĭ. Adj. Morală utilitaristă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

utilitaríst adj. m., s. m., pl. utilitaríști; adj. f., s. f. utilitarístă, pl. utilitaríste

utilitaríst adj. m., s. m., pl. utilitaríști; f. sg. utilitarístă, pl. utilitaríste


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

UTILITARÍST adj. practic, pragmatic, utilitar. (O concepție ~.)

UTILITARIST adj. practic, pragmatic. (O concepție ~.)

Intrare: utilitarist (adj.)
utilitarist1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A6)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • utilitarist
  • utilitaristul
  • utilitaristu‑
  • utilitaristă
  • utilitarista
plural
  • utilitariști
  • utilitariștii
  • utilitariste
  • utilitaristele
genitiv-dativ singular
  • utilitarist
  • utilitaristului
  • utilitariste
  • utilitaristei
plural
  • utilitariști
  • utilitariștilor
  • utilitariste
  • utilitaristelor
vocativ singular
plural
Intrare: utilitarist (s.m.)
substantiv masculin (M9)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • utilitarist
  • utilitaristul
  • utilitaristu‑
plural
  • utilitariști
  • utilitariștii
genitiv-dativ singular
  • utilitarist
  • utilitaristului
plural
  • utilitariști
  • utilitariștilor
vocativ singular
  • utilitaristule
  • utilitariste
plural
  • utilitariștilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

utilitarist (adj.)

  • 1. Care aparține utilitarismului, privitor la utilitarism.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: practic pragmatic utilitar
    • 1.1. prin extensiune Care se preocupă (exclusiv) de folosul imediat (și personal) al lucrurilor; care se bazează pe considerente practice.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie:

utilitarist (persoană) utilitaristă

  • 1. Adept al utilitarismului.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.1. prin extensiune Persoană care apreciază totul din punctul de vedere al avantajului sau profitului personal.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie: