6 definiții pentru otălmăzui
Explicative DEX
otălmăzui vt [At: CORESI, M. 256/12 / Pzi: ~iesc / E: mg oltalmaz, ótalmaz] (Înv) A ocroti.
utălmăzui v vz otălmăzui
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Regionalisme / arhaisme
OTĂLMĂZUI vb. (Ban., Criș.) A apăra, a ocroti. Utălmăzuiaște spre noi cu milostea, ta. MISC. SEC. XVII, 154r. Otĕlmezuiesk. Defendo. AC, 358; cf. MISC. SEC. XVII, 9v, 11r. Variante: utălmăzui (MISC. SEC. XVII, 9v, 11r, 154r). Etimologie: magh. óltalmazni, ótalmazni. Vezi și otalm, utalmaz, utâlmăzuitor.
- sursa: DLRLV (1987)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
otălmăzui, otălmăzuiesc, vb. IV (înv.) a apăra, a ocroti, a proteja.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
otălmăzuí, otălmăzuiesc, v.t. (reg., înv.) A apăra, a ocroti: „Eu încă o închin la sfânta beserică ca să ne fie pomenire și, pre urmă, cine să va afla de sămânța Buzăvu Grigore, să o va otălmăzui” (Bârlea, 1909: 161; doc. din 1726). – Din magh. oltalmazni „a apăra, a îngriji” (Bârlea, 1909).
- sursa: DRAM 2021 (2021)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
UTĂLMĂZUI vb. v. otălmăzui.
- sursa: DLRLV (1987)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| verb (VT408) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||