USCARE, uscări, s. f. Acțiunea de a (se) usca. 1. Zbicire, zvîntare. Uscarea rufelor. 2. Conservare prin deshidratare a legumelor, fructelor, cărnii etc. Uscarea [peștelui] se face de gospodarii ce au primprejur ape bogate în pește. PAMFILE, I. C. 73. Uscarea prunelor... pentru iarnă se face în mai multe feluri. id. ib. 232.