warning
Forma uruitoare este o variantă a lui urluitoare.

11 definiții pentru urluitoare

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

URLUITOARE, urluitori, s. f. Mașină cu care se urluiesc boabele sau turtele furajere de semințe oleaginoase. [Pr.: -lu-i-. – Var.: uruitoare s. f.] – Urlui + suf. -toare.

urluitoare sf [At: PREV. ACCID. 53 / P: ~lu-i~ / V: urui~ / Pl: ~ / E: urlui1 + -itoare] 1 Mașină pentru urluit boabe de cereale sau turte de semințe oleaginoase. 2 (Reg) Pietrele morii.

URLUITOARE, urluitori, s. f. Mașină cu care se urluiesc boabele sau turtele furajere de semințe oleaginoase. [Pr.: -lu-i-. - Var.: uruitoare s. f.] – Urlui + suf. -toare.

URLUITOARE, urluitori, s. f. Mașină care servește la urluirea boabelor furajere sau a turtelor de semințe oleaginoase. – Variantă: uruitoare s. f.

URLUITOARE ~ori f. Mașină pentru producerea urluielii; mașină de urluit. /a urlui + suf. ~toare

URUITOARE s. f. v. urluitoare.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

urluitoare (-lu-i-) s. f., g.-d. art. urluitorii; pl. urluitori

urluitoare s. f., g.-d. art. urluitorii; pl. urluitori

!uruitoare/urluitoare (desp. -ru-i-) s. f., g.-d. art. uruitorii/urluitorii; pl. uruitori/urluitori

Intrare: urluitoare
urluitoare substantiv feminin
substantiv feminin (F116)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • urluitoare
  • urluitoarea
plural
  • urluitori
  • urluitorile
genitiv-dativ singular
  • urluitori
  • urluitorii
plural
  • urluitori
  • urluitorilor
vocativ singular
plural
uruitoare substantiv feminin
substantiv feminin (F116)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • uruitoare
  • uruitoarea
plural
  • uruitori
  • uruitorile
genitiv-dativ singular
  • uruitori
  • uruitorii
plural
  • uruitori
  • uruitorilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

urluitoare, urluitorisubstantiv feminin

  • 1. Mașină cu care se urluiesc boabele sau turtele furajere de semințe oleaginoase. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
etimologie:
  • Urlui + sufix -toare. DEX '09 DEX '98 NODEX

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.