URTICACEE, urticacee, s. f. (La pl.) Familie de plante erbacee dicotiledonate, prevăzute adesea cu peri aspri urzicători; (și la sg.) plantă care face parte din această familie. – Din fr. urticacée.

urticacee sf [At: BRANDZA, D. 372 / P: ~ce-e / Pl: ~ / E: fr urticacées] (Bot) 1 (Lpl) Familie de plante erbacee dicotiledonate, adesea cu peri aspri, urzicători Si: (rar) urticee. 2 (Lsg) Plantă care face parte din familia urticaceelor (1).

URTICACEE, urticacee, s. f. (La pl.) Familie de plante erbacee dicotiledonate, prevăzute adesea cu peri aspri urzicători; (și la sg.) plantă care face parte din această familie. – Din fr. urticacées.

URTICACEE, urticacee, s. f. (La pl.) Familie de plante erbacee, cu flori de obicei monoice, mai rar dioice, reunite în spice așezate la baza frunzelor; (la sg.) plantă din această familie.

URTICACEE s.f.pl. Familie de plante erbacee dicotiledonate, avînd ca tip urzica; (la sg.) plantă din această familie. [Pron. -ce-e, sg. invar. / < fr. urticacées, cf. lat. urtica – urzică].

URTICACEE s. f. pl. familie de plante erbacee dicotiledonate apetale: urzica. (< fr. urticacées)

URTICACEE ~ f. 1) la pl. Familie de plante erbacee anuale sau perene, de cele mai multe ori cu peri urzicători (reprezentanți: urzica și parechernița). 2) Plantă din această familie. /<fr. urticacées

*urticacéŭ, -ée adj. (d. lat. urtica, urzică). Bot. Din familia urziciĭ. S. f., pl. ee. O familie de plante al căror tip e urzica.

urticacee s. f., art. urticaceea, g.-d. art. urticaceei; pl. urticacee

urticacee s. f., art. urticaceea, g.-d. art. urticaceei; pl. urticacee

urticacee s. f., pl. urticacee