2 intrări

12 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

URCIORÚȘ1, urciorușe, s. n. Urcioraș. [Var.: ulciorúș s. n.] – Urcior1 + suf. -uș.

URCIORÚȘ1, urciorușe, s. n. Urcioraș. [Var.: ulciorúș s. n.] – Urcior1 + suf. -uș.

URCIORÚȘ2, urciorușe, s. n. (Rar) Diminutiv al lui urcior2.Urcior2 + suf. -uș.

urcioruș2 sn [At: ȘEZ. VI, 84 / Pl: ~e / E: urcior2 + -uș] 1-2 (Rar; șhp) Urcior2 (mic). 3 (Îvr) Coș (pe piele).

urcioruș1 sn [At: (a. 1845) DOC EC 840 / V: ulc~ / Pl: ~e / E: urcior1 + -uș] 1-2 (Reg; șhp) Urcioraș (1-2).

URCIORÚȘ2, urciorușe, s. n. (Rar) Diminutiv al lui urcior2. – Urcior2 + suf. -uș.

URCIORÚȘ1, urciorușe, s. n. (Și în forma ulcioruș) Urcioraș. Ulcioruș... Șede-ntr-un vîrf de picioruș (Curechiul). GOROVEI, C. 125. – Variantă: ulciorúș s. n.

URCIORÚȘ2, urciorușe, s. n. (Învechit) Diminutiv al lui urcior2. (Cu pronunțare regională) Răsipește urciorușile și meișorul din obraz. PISCUPESCU, O. 303.

ULCIORÚȘ s. n. v. urcioruș1.

ULCIORÚȘ s. n. v. urcioruș1.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

urciorúș (rar) (-cio-) s. n., pl. urciorúșe

urciorúș s. n., pl. urciorúșe

Intrare: urcioruș (bubă)
urcioruș substantiv neutru
  • silabație: ur-cio-ruș
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • urcioruș
  • urciorușul
  • urciorușu‑
plural
  • urciorușe
  • urciorușele
genitiv-dativ singular
  • urcioruș
  • urciorușului
plural
  • urciorușe
  • urciorușelor
vocativ singular
plural
Intrare: urcioruș (vas)
urcioruș substantiv neutru
  • silabație: ur-cio-ruș
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • urcioruș
  • urciorușul
  • urciorușu‑
plural
  • urciorușe
  • urciorușele
genitiv-dativ singular
  • urcioruș
  • urciorușului
plural
  • urciorușe
  • urciorușelor
vocativ singular
plural
ulcioruș substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ulcioruș
  • ulciorușul
  • ulciorușu‑
plural
  • ulciorușe
  • ulciorușele
genitiv-dativ singular
  • ulcioruș
  • ulciorușului
plural
  • ulciorușe
  • ulciorușelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

urcioruș (bubă)

etimologie:

urcioruș (vas) ulcioruș

  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Ulcioruș... Șede-ntr-un vîrf de picioruș (Curechiul). GOROVEI, C. 125.
      surse: DLRLC

etimologie: