7 definiții pentru urceolat


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

URCEOLÁT, -Ă, urceolați, -te, adj. (Bot.; despre unele organe) în formă de sac sau de urcior1. [Pr.: -ce-o-] – Din fr. urcéolé.

urceolat, ~ă a [At: GRECESCU, FL. 137 / P: ~ce-o~ / Pl: ~ați, ~e / E: fr urcéolé] (Bot; d. unele organe ale plantelor) În formă de sac sau de urcior1 (1).

URCEOLÁT, -Ă, urceolați, -te, adj. (Bot.; despre unele organe) În formă de sac sau de urcior1. [Pr.: -ce-o-] – Din fr. urcéolé.

URCEOLÁT, -Ă adj. (Despre un organ) În formă de urcior, de sac. [Pron. -ce-o-. / < fr. urcéolé, cf. lat. urceolatus].

URCEOLÁT, -Ă adj. (bot.; despre organe) în formă de sac. (< fr. urceolé)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

urceolát (-ce-o-) adj. m., pl. urceoláți; f. urceolátă, pl. urceoláte

urceolát adj. m. (sil. -ce-o-), pl. urceoláți; f. sg. urceolátă, pl. urceoláte

Intrare: urceolat
urceolat adjectiv
  • silabație: ur-ce-o-lat info
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • urceolat
  • urceolatul
  • urceolatu‑
  • urceola
  • urceolata
plural
  • urceolați
  • urceolații
  • urceolate
  • urceolatele
genitiv-dativ singular
  • urceolat
  • urceolatului
  • urceolate
  • urceolatei
plural
  • urceolați
  • urceolaților
  • urceolate
  • urceolatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

urceolat

  • 1. botanică (Despre unele organe) În formă de sac sau de urcior (1.).
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: