USUC, usucuri, s. n. Substanță unsuroasă, albă-gălbuie, secretată de glandele sebacee și sudoripare ale ovinelor, care protejează fibrele de lână, menținându-le rezistența și elasticitatea. ♦ Apă unsuroasă rezultată din prima spălare a lânii (și folosită în medicina populară la tratamentul scabiei). – Lat. suc(c)us + usuc (prez. ind. al lui usca).

usuc sn [At: ANON. CAR. / V: (reg) osug, suc, sucă sf, uns~, urs~, ursug, ustug, ~ă sf, ~ug / Pl: ~uri / E: lat suc(c)us] 1 Substanță unsuroasă, albă-gălbuie, secretată de glandele sebacee și sudoripare ale ovinelor, care protejează fibrele de lână menținându-le rezistența Si: (reg) asud (2), mustăreață, muciug. 2 Apă unsuroasă rezultată din prima spălare a lânii și din care se extrage lanolina care este folosită în medicina populară la tratamentul scabiei, la vopsitul țesăturilor etc. 3 (Reg; îf ursuc) Sudoare de țap. Si: pârei². 4 (Reg) Sevă a arborilor Si: suc. 5 (Reg; csnp) Plantă nedefinită mai îndeaproape.

USUC, usucuri, s. n. Substanță unsuroasă, albă-gălbuie, secretată de glandele sebacee și sudoripare ale ovinelor, care protejează fibrele de lână, menținându-le rezistența și elasticitatea. ♦ Apă unsuroasă rezultată din prima spălare a lânii (și folosită în medicina populară la tratamentul scabiei). – Lat. suc(c)us + usuc (prez. ind. al lui usca).

USUC s. n. Substanță unsuroasă de culoare albă, galbenă, galben-roșcată sau verzuie, cu miros specific, secretată de glandele sebacee și sudoripare ale ovinelor și care protejează lîna în timpul creșterii, ungînd-o la bază și lipind firele între ele. Se opărește apoi lîna întreagă, ca să iasă din ea usucul. PAMFILE, I. C. 6. ♦ Apă cu care s-a opărit și în care s-a spălat întîia dată lîna (folosită în medicina populară în tratamentul contra scabiei). Au început a mă scălda ba cu leșie de ciocălăi, ba cu usuc de lînă, ba a mă unge cu dohot. CREANGĂ, O. A. 286.

USUC ~uri n. 1) Substanță unsuroasă albă-gălbuie, care acoperă firele de lână la oi (fiind secretată de glandele sebacee și sudoripare). 2) Apa în care s-a spălat lâna pentru a îndepărta această substanță. /<lat. suc[c]us

usuc n. Mold. apa în care s’a spălat lâna și materia ce se prinde de ea. [Origină necunoscută].

1) usúc n., pl. inuz. urĭ (vgr. oisypos [de unde și lat. oésypum], ca udmă d. oidma). Unsoarea de pe lîna oiĭ. Apa în care s’a spălat lîna. V. lip.

unsuc sn vz usuc

ursuc¹ sn vz usuc

ursug sn vz usuc

ustug sn vz usuc

usucă sf vz usuc

usug sn vz usuc

usuc (rar) s. n., pl. usucuri

!usuc (rar) s. n., pl. usucuri

usuc s. n., pl. usucuri

USUC s. v. sebum.

USUC s. (reg.) suc, (prin Ban.) mustăreață. (~ul lânei ovinelor.)

usuc s. v. SEBUM.

USUC s. (reg.) suc, (prin Ban.) mustăreață. (~ lînei ovinelor.)

usuc s. n. – 1. Substanță unsuroasă de la lîna oilor. – 2. Murdărie în apa în care se spală lîna prima dată. – Mr. usîc. Var. ursuc. Origine necunoscută. După Tiktin, din usca „a-și pierde umiditatea”. După Diculescu, Elementele, 456, din gr. οἴσυπος „grăsime de oaie”, prin intermediul unei forme eolice *οἴσυϰος. După Candrea, din lat. sucus contaminat cu usca. – Der. usucos, adj. (slinos).