2 intrări

10 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

UNITARIÁN, -Ă, unitarieni, -e, adj. (În sintagma) Confesiune unitariană = confesiune creștină bazată pe unitarianism. ♦ (Substantivat) Adept al acestei confesiuni [Pr.: -ri-an] – Din fr. unitarien.

unitarian, ~ă [At: BARIȚIU, P. A. I, 498 / P: ~ri-an / Pl: ~ieni, ~iene / E: fr unitarien] 1-2 smf, a Adept al unitarianismului Si: (rar) unitarist (1-2), (reg) unitar (1-2), socinian, unitareș (1). 3 a Care ține de unitarism Si: (înv) unitărășesc (1). 4 a Care se referă la unitarism Si: (înv) unitărășesc (2).

UNITARIÁN, -Ă, unitarieni, -e, adj. (În sintagma) Confesiune unitariană = confesiune creștină care neagă dogma trinității. ♦ (Substantivat) Adept al acestei confesiuni [Pr.: -ri-an] – Din fr. unitarien.

UNITARIÁN, -Ă, unitarieni, -e, adj. (În expr.) Confesiune unitariană = confesiune creștină reformistă, care nu recunoaște decît o singură persoană în dumnezeu. ♦ (Substantivat) Persoană care aparține acestei confesiuni.

UNITARIÁN, -Ă adj. Referitor la unitarism. ◊ Confesiune unitariană = confesiune creștină reformată, care nu recunoaște decât o singură persoană în Dumnezeu. // s.m. și f. Adept al acestei confesiuni; unitarist. [Pron. -ri-an, pl. -ieni, -iene. / cf. it. unitariano, engl. unitarian < lat. unitus].

UNITARIÁN, -Ă adj., s. m. f. (adept) al unitarismului; unitarist. (< fr. unitarien)

UNITARIÁN2 ~éni m. Adept al unitarismului. [Sil. -ri-an] /<fr. unitarien

UNITARIÁN1 ~ánă (~éni, ~éne) Care ține de unitarism; propriu unitarismului. [Sil. -ri-an] /<fr. unitarien


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

unitarián (-ri-an) adj. m., pl. unitariéni (-ri-eni); f. unitariánă, pl. unitariéne

unitarián adj. m. (sil. -ri-an), pl. unitariéni (sil. -ri-eni); f. sg. unitariánă, pl. unitariéne

Intrare: unitariană
  • silabație: -ri-a-nă
substantiv feminin (F17)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • unitaria
  • unitariana
plural
  • unitariene
  • unitarienele
genitiv-dativ singular
  • unitariene
  • unitarienei
plural
  • unitariene
  • unitarienelor
vocativ singular
  • unitaria
  • unitariano
plural
  • unitarienelor
Intrare: unitarian (adj.)
unitarian1 (adj.) adjectiv
  • silabație: -ri-an
adjectiv (A21)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • unitarian
  • unitarianul
  • unitarianu‑
  • unitaria
  • unitariana
plural
  • unitarieni
  • unitarienii
  • unitariene
  • unitarienele
genitiv-dativ singular
  • unitarian
  • unitarianului
  • unitariene
  • unitarienei
plural
  • unitarieni
  • unitarienilor
  • unitariene
  • unitarienelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

unitarian, -ă unitarian (2) unitariană

  • 1. (în) sintagmă Confesiune unitariană = confesiune creștină bazată pe unitarianism.
    surse: DEX '09 DLRLC DN
    • 1.1. (Adept) Al acestei confesiuni.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie: