13 definiții pentru unipersonal
din care- explicative (9)
- morfologice (3)
- specializate (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
UNIPERSONAL, -Ă, unipersonali, -e, adj. (Despre verbe, forme și construcții verbale) Care se folosește sau se conjugă numai la persoana a 3-a singular. – Din fr. unipersonnel.
unipersonal, ~ă a [At: GR. R. (1835) 73/14 / Pl: ~i, ~e / E: fr unipersonnel] 1 (D. verbe, forme și construcții verbale) întrebuințat numai la persoana a treia singular. 2 (Rar) Care e făcut de o singură persoană. 3 (Rar) Care aparține unei singure persoane. 4 (Rar) Care depinde de o singură persoană.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
UNIPERSONAL, -Ă, unipersonali, -e, adj. (Despre verbe, forme și construcții verbale) Care se întrebuințează sau se conjugă numai la persoana a 3-a singular. – Din fr. unipersonnel.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
UNIPERSONAL, -Ă, unipersonali, -e, adj. 1. Care se face de către o singură persoană, care aparține unei singure persoane. Înlocuirea conducerii colective prin conducerea unipersonală încătușează inițiativa și activitatea membrilor și a organizațiilor de partid. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2762. 2. (Despre verbe, forme și construcții verbale) Care are numai persoana a treia (singular sau singular și plural). Verbele unipersonale și impersonale se conjugă... numai la pers. a III-a. GRAM. ROM. I 302.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
UNIPERSONAL, -Ă adj. 1. Care este făcut de către o singură persoană, care aparține unei singure persoane. 2. (Despre verbe) Care se folosește numai la persoana a treia; impersonal. [Cf. fr. unipersonnel].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
UNIPERSONAL, -Ă adj. 1. de către, pentru o singură persoană. 2. (despre verbe, forme și construcții verbale) care se folosește numai la persoana a 3-a singular. (< fr. unipersonnel)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
UNIPERSONAL ~ă (~i, ~e) 1) Care aparține unei singure persoane; care se referă la o singură persoană. 2) (despre verbe) Care se conjugă și se folosește numai la persoana a treia singular. /<fr. unipersonnel
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
unipersonal a. Gram. se zice de verbele întrebuințate numai la persoana III singular, ca trebue.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*unipersonál, -ă adj. (unu și personal; fr. unipersonnel). Gram. Impersonal.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
unipersonal adj. m., pl. unipersonali; f. unipersonală, pl. unipersonale
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Rodica_rk
- acțiuni
unipersonal adj. m., pl. unipersonali; f. unipersonală, pl. unipersonale
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
unipersonal adj. m. personal
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
UNIPERSONAL, -Ă adj. (cf. fr. unipersonnel): în sintagma verb unipersonal (v.).
- sursa: DTL (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
unipersonal, unipersonalăadjectiv
- 1. (Despre verbe, forme și construcții verbale) Care se folosește sau se conjugă numai la persoana a 3-a singular. DEX '09 DLRLC DN
- Verbele unipersonale și impersonale se conjugă... numai la pers. a III-a. GRAM. ROM. I 302. DLRLC
-
- 2. Care se face de către o singură persoană, care aparține unei singure persoane. DLRLC DN
- Înlocuirea conducerii colective prin conducerea unipersonală încătușează inițiativa și activitatea membrilor și a organizațiilor de partid. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2762. DLRLC
-
etimologie:
- unipersonnel DEX '09 DEX '98 DN