7 definiții pentru unidirecțional


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

UNIDIRECȚIONÁL, -Ă, unidirecționali, -e, adj. Care are loc, se face, se propagă într-o singură direcție. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. unidirectionnel.

UNIDIRECȚIONÁL, -Ă, unidirecționali, -e, adj. Care are loc, se face, se propagă într-o singură direcție. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. unidirectionnel.

unidirecțional, ~ă a [At: CIȘMAN, FIZ. II, 482 / P: ~ți-o~ / Pl: ~i, ~e / E: fr unidirectionnel] Care are o singură direcție (de deplasare, de circulație).

UNIDIRECȚIONÁL, -Ă adj. Care are loc, se propagă într-o singură direcție. ♦ (Despre aparate) Care recepționează sau transmite unde într-o singură direcție. [Cf. fr. unidirectionnel, it. unidirezionale].

UNIDIRECȚIONÁL, -Ă adj. care are loc, se propagă într-o singură direcție. ◊ (despre aparate) care recepționează sau transmite unde într-o singură direcție. ◊ (despre interjecții) care se combină, pe rând, cu un singur termen, în cadrul aceleiași propoziții. (< fr. unidirectionnel)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

unidirecționál (-ți-o-) adj. m., pl. unidirecționáli; f. unidirecționálă, pl. unidirecționále

unidirecționál adj. m. direcțional


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

UNIDIRECȚIONÁL, -Ă adj. (cf. fr. unidirectionnel, it. unidirezionale): în sintagma distribuție unidirecțională (v.).

Intrare: unidirecțional
unidirecțional adjectiv
  • silabație: -ți-o-nal info
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • unidirecțional
  • unidirecționalul
  • unidirecționalu‑
  • unidirecționa
  • unidirecționala
plural
  • unidirecționali
  • unidirecționalii
  • unidirecționale
  • unidirecționalele
genitiv-dativ singular
  • unidirecțional
  • unidirecționalului
  • unidirecționale
  • unidirecționalei
plural
  • unidirecționali
  • unidirecționalilor
  • unidirecționale
  • unidirecționalelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

unidirecțional

  • 1. Care are loc, se face, se propagă într-o singură direcție.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN
    • 1.1. (Despre aparate) Care recepționează sau transmite unde într-o singură direcție.
      surse: DN
    • 1.2. (Despre interjecții) Care se combină, pe rând, cu un singur termen, în cadrul aceleiași propoziții.
      surse: MDN '00

etimologie: