20 de definiții pentru umorist

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

UMORÍST, -Ă, umoriști, -ste, s. m. și f. Autor de scrieri sau de desene umoristice. [Var.: humoríst, -ă s. m. și f.] – Din fr. humoriste.

umorist2, ~ă a [At: NEGULICI / Pl: ~iști, ~e / E: fr humoriste, lm humorista] 1 (Înv; d. medici) Care atribuie umorilor principalul rol în fenomenele vitale. 2 (Îvr) Ursuz (4).

umorist1, ~ă [At: POLIZU / V: (rar) h~ / Pl: ~iști, ~e / E: fr humoriste] 1 a (D. scriitori) Care scrie cu umor2 (2). 2-3 smf, a (Autor de scrieri sau de desene) care denotă umor2 (2).

UMORÍST, -Ă, umoriști, -ste, s. m. și f. Autor de scrieri sau de desene umoristice. [Var.: humoríst, -ă s. m. și f.] – Din fr. humoristique.

UMORÍST, umoriști, s. m. Scriitor care folosește umorul (în scopul biciuirii moravurilor). Anton Pann e un observator și un umorist; rîsul lui e moral, el materializează spiritul critic al autorului. DEMETRESCU, O. 176. – Variantă: humoríst (IBRĂILEANU, S. 267) s. m.

UMORÍST, -Ă s.m. și f. Scriitor ale cărui opere au mult umor, folosit în scopul biciuirii moravurilor. [Var. humorist, -ă s.m.f. / cf. fr. humoriste].

UMORÍST, -Ă s. m. f. autor de scrieri sau desene umoristice. (< fr. humoriste)

UMORÍST ~stă (~ști, ~ste) m. și f. 1) Autor de creații umoristice. 2) Persoană cu umor; om glumeț. /<fr. humoriste[1]

  1. Var. humoríst LauraGellner

umorist a. care atribue umorilor diversele fenomene ale vieții: medic umorist. ║ m. scriitor care tratează subiectele cu umor: literatura engleză posedă mulți umoriști.

1) *umoríst, -ă s. (d. umor). Care scrie cu umor, scriitor glumeț: literatura engleză are mulțĭ umoriștĭ.

2) umoríst, -ă s. și adj. (d. umoare). Care atribuĭe umorilor principalu rol în fenomenele vitale: medic umorist.

HUMORÍST, -Ă s. m. și f. v. umorist.

HUMORÍST, -Ă s. m. și f. V. umorist.

HUMORÍST, -Ă s.m. și f. v. umorist.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

umoríst s. m., pl. umoríști[1]

  1. Var. humoríst LauraGellner

umoristă s. f., g.-d. art. umoristei; pl. umoriste

umoristă s. f., g.-d. art. umoristei; pl. umoriste

Intrare: umorist
substantiv masculin (M9)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • umorist
  • umoristul
  • umoristu‑
plural
  • umoriști
  • umoriștii
genitiv-dativ singular
  • umorist
  • umoristului
plural
  • umoriști
  • umoriștilor
vocativ singular
  • umoristule
  • umoriste
plural
  • umoriștilor
substantiv masculin (M9)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • humorist
  • humoristul
  • humoristu‑
plural
  • humoriști
  • humoriștii
genitiv-dativ singular
  • humorist
  • humoristului
plural
  • humoriști
  • humoriștilor
vocativ singular
  • humoristule
  • humoriste
plural
  • humoriștilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

umorist, umoriștisubstantiv masculin
umoristă, umoristesubstantiv feminin

  • 1. Autor de scrieri sau de desene umoristice. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Anton Pann e un observator și un umorist; rîsul lui e moral, el materializează spiritul critic al autorului. DEMETRESCU, O. 176. DLRLC
  • 2. Persoană cu umor; om glumeț. NODEX
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.