7 definiții pentru umlaut


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÚMLAUT s. n. 1. Fenomen fonetic constând în modificarea timbrului unei vocale accentuate sub influența vocalei următoare. 2. Tremă care se pune deasupra vocalelor care au suferit un umlaut (1). – Din germ. Umlaut.

ÚMLAUT s. n. 1. Fenomen fonetic constând în modificarea timbrului unei vocale accentuate sub influența vocalei următoare. 2. Tremă care se pune deasupra vocalelor care au suferit un umlaut (1). – Din germ. Umlaut.

umlaut sn [At: L. ROM. 1959, nr. 3, 19 / Pl: (nob) ~uri / E: ger Umlaut] 1 Fenomen fonetic constând în modificarea timbrului unei vocale accentuate sub influența vocalei următoare. 2 Tremă care se pune deasupra vocalelor care au suferit un umlaut (1).

ÚMLAUT s.n. Palatalizarea vocalelor a, o, u în limba germană. ♦ (Poligr.) Semn tipografic compus din două puncte orizontale, care se așază deasupra acestor vocale. V. tremă. [Pron. -laut. / < germ. Umlaut].

ÚMLAUT s. n. fenomen fonetic constând în palatalizarea vocalelor a, o, u în limba germană. ◊ tremă (1) care se pune deasupra acestor vocale. (< germ. Umlaut)

ÚMLAUT n. 1) (în limbile germanice) Modificare a timbrului vocalelor „a”, „o”, „u” sub influența vocalei „i” din silaba următoare (prin asimilare regresivă). 2) Semn grafic (două puncte orizontale) pus deasupra vocalelor care au suferit acest fenomen. /<germ. Umlaut


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

úmlaut (-laut) s. n.; (semn grafic) ¨

Intrare: umlaut
  • silabație: um-laut
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • umlaut
  • umlautul
  • umlautu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • umlaut
  • umlautului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

umlaut

  • 1. Fenomen fonetic constând în modificarea timbrului unei vocale accentuate sub influența vocalei următoare.
    surse: DEX '09 DEX '98
    • diferențiere Palatalizarea vocalelor a, o, u în limba germană.
      surse: DN
  • 2. Tremă care se pune deasupra vocalelor care au suferit un umlaut (1.).
    surse: DEX '09 DEX '98
    • diferențiere poligrafie Semn tipografic compus din două puncte orizontale, care se așază deasupra acestor vocale.
      surse: DN

etimologie: