11 definiții pentru umerar umărar


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

UMERÁR, umerare, s. n. (Rar) 1. Umeraș. 2. Îmbrăcăminte de protecție fixată pe umerii celor care cară greutăți. 3. Împletitură de lână, de melană etc. cu care își îmbracă umerii suferinzii de reumatism. [Var.: umărár s. n.] – Umăr + suf. -ar.

umerar sn [At: DOSOFTEI, V. S. octombrie 86v/36 / V: umăr~, umărariu / Pl: ~e / E: umăr + -ar] 1 (Înv) Veșmânt bisericesc în formă de fâșie lungă, de lână, de mătase sau de bumbac, purtată pe umăr de diacon în timpul slujbei religioase Si: omofor, stolă. 2 (Rar) Manta militară Si: (îvr) umeruș. 3 Îmbrăcăminte de protecție fixată pe umerii celor care cară greutăți. 4 Împletitură de lână, melană etc. care se pune peste umeri (mai ales de către cei care suferă de reumatism). 5-6 Umeraș (3, 5). 7 (Mol; Ban) Opor.

UMERÁR, umerare, s. n. 1. Umeraș. 2. Îmbrăcăminte de protecție fixată pe umerii celor care cară greutăți. 3. Împletitură de lână, de melană etc. cu care își îmbracă umerii cei ce suferă de reumatism. [Var.: umărár s. n.] – Umăr + suf. -ar.

UMERÁR ~e n. 1) v. UMERAȘ. 2) Piesă de îmbrăcăminte de protecție, fixată pe umeri de cei care duc greutăți. 3) Împletitură, mai ales de lână, cu care bolnavii de reumatism își îmbracă umerii. /umăr + suf. ~ar

UMĂRÁR s. n. v. umerar.

umărár și -erár n., pl. e (după lat. humĕrale, un fel de manta militară. V. umeral. Cp. cu epolet). Vechĭ (Dos.). Un fel de pelerină (V. omofor). Azĭ. Cuĭer portativ (o scîndurică atîrnată orizontal pe care se întinde un surtuc ș. a.).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

umerár (umeraș, piesă la îmbrăcăminte) (rar) s. n., pl. umeráre


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

UMERÁR s. v. portmantou, umeraș.

Intrare: umerar
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • umerar
  • umerarul
  • umeraru‑
plural
  • umerare
  • umerarele
genitiv-dativ singular
  • umerar
  • umerarului
plural
  • umerare
  • umerarelor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • umărar
  • umărarul
  • umăraru‑
plural
  • umărare
  • umărarele
genitiv-dativ singular
  • umărar
  • umărarului
plural
  • umărare
  • umărarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

umerar umărar rar

  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
  • 2. Îmbrăcăminte de protecție fixată pe umerii celor care cară greutăți.
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX
  • 3. Împletitură de lână, de melană etc. cu care își îmbracă umerii suferinzii de reumatism.
    surse: DEX '09 NODEX

etimologie:

  • Umăr + sufix -ar.
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX