3 intrări

27 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ULEIERE, uleieri, s. f. (Rar) Acțiunea de a uleia și rezultatul ei. [Pr.: -le-ie-] – V. uleia.

ULEIERE, uleieri, s. f. (Rar) Acțiunea de a uleia și rezultatul ei. [Pr.: -le-ie-] – V. uleia.

uleiere sf [At: VÎN. PESC. februarie 1964, 18 / V: ~ire / Pl: ~ri / E: uleia] Îmbibare cu ulei2 sau cu altă substanță grasă.

ULEIERE, uleieri, s. f. Impregnare a unui material cu ulei sau cu altă substanță grasă.

OLEIA vb. I v. uleia.

ULEIA, uleiez, vb. I. Tranz. (Rar) A unge, a îmbiba, a impregna cu ulei2; a oloi3. [Pr.: -le-ia. – Var.: (reg.) oleia vb. I] – Din ulei2.

ULEIER, uleieri, s. m. (Reg.) Persoană care se ocupă cu stoarcerea uleiului2 din semințe; proprietar al unei prese de ulei2. [Pr.: -le-ier] – Ulei2 + suf. -ar.

ULEIER, uleieri, s. m. (Reg.) Persoană care se ocupă cu stoarcerea uleiului2 din semințe; proprietar al unei prese de ulei2. [Pr.: -le-ier] – Ulei2 + suf. -ar.

uleia vt [At: LB / V: olei, ol~, ulei / Pzi: ~iez / E: ulei2] A unge cu ulei Si: (reg) a oloi3.

uleier sm [At: (a. 1812) DOC. EC. 147 / V: (înv) ulier, (reg) oleiar, ol~ / Pl: ~i / E: ulei2 + -ar] 1 Persoană care se ocupă cu stoarcerea uleiului2 (1) din semințe Si: (reg) oloier. 2 Proprietar al unei prese de ulei Si: (reg) oloier.

ULEIA, uleiez, vb. I. Tranz. (Rar) A unge, a îmbiba, a impregna cu ulei2; a oloi3. [Pr.: -le-ia.Var.: (reg.) oleia vb. I.] – Din ulei2.

ULEIA, uleiez, vb. I. Tranz. A unge cu ulei; a îmbiba, a impregna cu ulei.

ULEIER, uleieri, s. m. Cel care se ocupă cu stoarcerea uleiului din semințe; deținător al unei prese de ulei.

A ULEIA ~iez tranz. 1) tehn. rar (materiale tehnice) A îmbiba cu ulei (pentru a face mai elastic sau mai moale). 2) A unge cu ulei. ~ tigaia. 3) pop. A murdări cu ulei. A-și ~ rochia. /Din ulei

ULEIER ~i m. rar Lucrător specializat în producerea uleiului. / ulei + suf. ~er

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

uleiere (rar) s. f., g.-d. art. uleierii; pl. uleieri

uleiere (rar) s. f., g.-d. art. uleierii; pl. uleieri

uleiere s. f. (sil. -le-ie-), g.-d. art. uleierii; pl. uleieri

uleia (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. uleiez, 3 uleia, 1 pl. uleiem; conj. prez. 1 sg. să uleiez, 3 să uleieze; ger. uleind

uleia (a ~) (rar) vb., ind. prez. 3 uleiază, 1 pl. uleiem; conj. prez. 3 să uleieze; ger. uleind

uleia vb. (sil. -le-ia), ind. prez. 1 sg. uleiez, 3 sg. și pl. uleiază, 1 pl. uleiem (sil. -le-iem); conj. prez. 3 sg. și pl. uleieze; ger. uleind

uleier s. m. (sil. -le-ier), pl. uleieri

Intrare: uleiere
  • silabație: u-le-ie-re info
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • uleiere
  • uleierea
plural
  • uleieri
  • uleierile
genitiv-dativ singular
  • uleieri
  • uleierii
plural
  • uleieri
  • uleierilor
vocativ singular
plural
Intrare: uleia
  • silabație: u-le-ia info
verb (VT213)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • uleia
  • uleiere
  • uleiat
  • uleiatu‑
  • uleind
  • uleindu‑
singular plural
  • uleia
  • uleiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • uleiez
(să)
  • uleiez
  • uleiam
  • uleiai
  • uleiasem
a II-a (tu)
  • uleiezi
(să)
  • uleiezi
  • uleiai
  • uleiași
  • uleiaseși
a III-a (el, ea)
  • uleia
(să)
  • uleieze
  • uleia
  • uleie
  • uleiase
plural I (noi)
  • uleiem
(să)
  • uleiem
  • uleiam
  • uleiarăm
  • uleiaserăm
  • uleiasem
a II-a (voi)
  • uleiați
(să)
  • uleiați
  • uleiați
  • uleiarăți
  • uleiaserăți
  • uleiaseți
a III-a (ei, ele)
  • uleia
(să)
  • uleieze
  • uleiau
  • uleia
  • uleiaseră
verb (VT213)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • oleia
  • oleiere
  • oleiat
  • oleiatu‑
  • oleind
  • oleindu‑
singular plural
  • oleia
  • oleiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • oleiez
(să)
  • oleiez
  • oleiam
  • oleiai
  • oleiasem
a II-a (tu)
  • oleiezi
(să)
  • oleiezi
  • oleiai
  • oleiași
  • oleiaseși
a III-a (el, ea)
  • oleia
(să)
  • oleieze
  • oleia
  • oleie
  • oleiase
plural I (noi)
  • oleiem
(să)
  • oleiem
  • oleiam
  • oleiarăm
  • oleiaserăm
  • oleiasem
a II-a (voi)
  • oleiați
(să)
  • oleiați
  • oleiați
  • oleiarăți
  • oleiaserăți
  • oleiaseți
a III-a (ei, ele)
  • oleia
(să)
  • oleieze
  • oleiau
  • oleia
  • oleiaseră
Intrare: uleier
  • silabație: u-le-ier info
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • uleier
  • uleierul
  • uleieru‑
plural
  • uleieri
  • uleierii
genitiv-dativ singular
  • uleier
  • uleierului
plural
  • uleieri
  • uleierilor
vocativ singular
  • uleierule
  • uleiere
plural
  • uleierilor
oleiar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
oleieriu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

uleiere, uleierisubstantiv feminin

  • 1. rar Acțiunea de a uleia și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
  • vezi uleia DEX '98 DEX '09

uleia, uleiezverb

  • 1. rar A unge, a îmbiba, a impregna cu ulei (1.); a oloi (1.). DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    sinonime: oloi
  • 2. A murdări cu ulei (1.). NODEX
    • format_quote A-și uleia rochia. NODEX
etimologie:

uleier, uleierisubstantiv masculin

  • 1. regional Persoană care se ocupă cu stoarcerea uleiului din semințe; proprietar al unei prese de ulei. DEX '09 DLRLC NODEX
etimologie:
  • Ulei + sufix -ar. DEX '09 DEX '98 NODEX

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.