ULEI¹, uleiuri, s. n. Lichid gras, de proveniență vegetală sau minerală, insolubil în apă și mai ușor decît aceasta, folosit în alimentație (v. untdelemn), în unele industrii, la uns motoarele etc. Triglea a adus uleiul de sunătoare. SADOVEANU, M. C. 50. Vor trăi... din cîștigul uleiului de roze. GALACTION, O. I 143. ◊ (Poetic) Unde, pentru far, să cat uleiul, Ca să ardă-n beznă luminos? BENIUC, V. 41. ◊ Tablou (pictură sau portret) în ulei = tablou (pictură sau portret) executat în culori preparate cu ulei. Moară de ulei v. moară (2). – Variantă: (regional) oleu (SADOVEANU, D. P. 31, SEVASTOS, N. 325) s. n.