8 definiții pentru ubicuu


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

UBÍCUU, -UĂ, ubicui, -ue, adj., adv. (Livr.) (Care se află) în același timp în două sau mai multe locuri. ♦ (Care este) în orice loc, peste tot. – Din lat. ubique.

UBÍCUU, -UĂ, ubicui, -ue, adj., adv. (Livr.) (Care se află) în același timp în două sau mai multe locuri. ♦ (Care este) în orice loc, peste tot. [Pr.: -cu-u] – Din lat. ubique.

UBÍCUU, -UĂ adj., adv. (Care este) în orice loc, peste tot. [< lat. ubique].

UBÍCUU, -UĂ adj., adv. (care se află) în același timp în două sau mai multe locuri; (care este) peste tot. (< lat. ubique)

UBÍCUU ~ă (~i, ~e) livr. Care se află concomitent peste tot; prezent pretutindeni; omniprezent. /<lat. ubique


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

*ubícuu (livr.) (-cu-u) adj. m., pl. ubícui; f. ubícuă (-cu-ă), pl. ubícue (-cu-e)

ubícuu adj. m. (sil. -cu-u), pl. ubícui; f. sg. ubícuă, pl. ubícue


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

UBÍCUU adj. v. omniprezent.

Intrare: ubicuu
ubicuu adjectiv
  • silabație: u-bi-cu-u
adjectiv (A106)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ubicuu
  • ubicuul
  • ubicuu‑
  • ubicuă
  • ubicua
plural
  • ubicui
  • ubicuii
  • ubicue
  • ubicuele
genitiv-dativ singular
  • ubicuu
  • ubicuului
  • ubicue
  • ubicuei
plural
  • ubicui
  • ubicuilor
  • ubicue
  • ubicuelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

ubicuu

  • 1. livresc (Care se află) în același timp în două sau mai multe locuri.
    surse: DEX '09
    • 1.1. (Care este) în orice loc, peste tot.
      surse: DEX '09 DN sinonime: omniprezent

etimologie: