8 definiții pentru ușuliță


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

UȘULÍȚĂ, ușulițe, s. f. (Pop.) Ușiță. – Ușă + suf. -uliță.

ușuliță sf [At: MOLNAR, RET. 125/18 / Pl: ~țe / E: ușă + -uliță] 1-2 (Pop; șhp) Ușiță (1-2).

UȘULÍȚĂ, ușulițe, s. f. (Rar) Ușiță. – Ușă + suf. -uliță.

UȘULÍȚĂ, ușulițe, s. f. Ușiță. Se dete în lături dinaintea ușuliței din poartă. VISSARION, B. 300. În dreapta coridorului este o ușuliță. NEGRUZZI, S. I 311.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ușulíță (pop.) s. f., g.-d. art. ușulíței; pl. ușulíțe

ușulíță s. f., g.-d. art. ușulíței; pl. ușulíțe


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

Intrare: ușuliță
ușuliță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ușuliță
  • ușulița
plural
  • ușulițe
  • ușulițele
genitiv-dativ singular
  • ușulițe
  • ușuliței
plural
  • ușulițe
  • ușulițelor
vocativ singular
plural

ușuliță

  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • Se dete în lături dinaintea ușuliței din poartă. VISSARION, B. 300.
      surse: DLRLC
    • În dreapta coridorului este o ușuliță. NEGRUZZI, S. I 311.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Ușă + sufix -uliță.
    surse: DEX '98 DEX '09