Definiția cu ID-ul 719871:

Explicative DEX

tăvălitúră f., pl. ĭ. Lucru tăvălit (prost, murdar, precum: o petică, o tearfă, o haĭnă murdară). Loc pe unde s’a tăvălit o vită ș. a. Rar. Buboĭ la călcîĭ.