TĂRICEL, -EA, -ICĂ, tăricei, -le, adj. Diminutiv al lui tare. 1. v. tare (3). Am un moș tăricel, Dar îi mic, mititel, Face gardul frumușel (Acul). GOROVEI, C. 2. 2. v. tare (7). ♦ (Adverbial) Cu mai multă putere. Bătu și a treia oară, dară nițel mai tăricel. ISPIRESCU, L. 100. 3. v. tare (10). Să se dea această din jos arătată rețete, ce este și mai tăricică. PISCUPESCU, O. 214.