TĂPȘI, tăpșesc, vb. IV. Tranz. 1. A apăsa sau a bate (pentru a face să se așeze, să se îndese); a bătători. ◊ Intranz. După ce au aruncat aceste semințe în pămînt, trebuie să tragă cu grebla... și apoi să tăpșească cu o lopată pe deasupra straturilor. La TDRG. 2. Fig. A da cuiva lovituri ușoare în semn de afecțiune; a mîngîia. Începe a mă tăpși pe obraz și a-mi zice: Doamne, Cuță, cît ești de frumușică! CONTEMPORANUL, VI_I 486.