Definiția cu ID-ul 1044859:
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
TĂLMĂCIRE s. 1. traducere, transpunere, (înv.) prefacere, traducție, tălmăcitură, tîlcuială, tîlcuire. (~ unui roman din engleză; o ~ izbutită.) 2. interpretare, tîlcuire, (pop.) tîlc, (înv.) tălmăcitură, tîlcovanie, tîlcuială. (Dădea scrisorii tot felul de ~i.)