TĂIERE, tăieri, s. f. Acțiunea de a tăia și rezultatul ei. Ieșiseră lovindu-se unii într-alții pe gangul căzărmii, îmbulziți ca vitele la tăiere. VORNIC, P. 209. Apoi îi dat pe-aici parchetu-n tăiere și însămnăm copaci, care trebuie să rămînă de sămînță. HOGAȘ, DR. II 84.