Definiția cu ID-ul 720791:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
tîrnoáță (oa dift.) f., pl. e (cp. cu tîrnîĭ, atîrn). Munt. Mold. Nagodă, legătură familiară, belea, sarcină: n’are nicĭ o tîrnoață. Iron. Amant: venise cu tîrnoața după ĭa. – În Munt. est și tîrcoață.