Definiția cu ID-ul 937180:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TUTUI2, tutuiesc, vb. IV. Intranz. A suna din bucium; p. ext. a striga tare, a vesti ceva cu glasul ridicat. «Echipajul la posturile de sosire», tutui în siflia metalică sergentul de cart. BOGZA, A. Î. 312.