Definiția cu ID-ul 937140:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TURUIALĂ, turuieli, s. f. Faptul de a turui; debit verbal deosebit de mare. Frate-meu mă învățase să citesc ca pe apă în cartea de citire. La «Cînd cu ciuma lui Caragea...» nu m-ar fi oprit nimeni din turuială. O ziceam dintr-o răsuflare. DELAVRANCEA, H. T. 90.