6 definiții pentru turmacă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TURMÁC, -Ă, turmaci, -ce, s. m. și f. (Reg.) 1. Bivol tânăr. 2. Epitet dat unui om scund și îndesat sau înalt și gras. – Din bg. turmak.

TURMÁC, -Ă, turmaci, -ce, s. m. și f. (Reg.) 1. Bivol tânăr. 2. Epitet dat unui om scund și îndesat sau înalt și gras. – Din bg. turmak.

turmac, ~ă smf [At: POLIZU / V: (reg) tum~, ~rlac / Pl: ~aci, ~ace / E: bg турмак] 1 (Reg) Bivol tânăr. 2 (Mun; Olt; pex) Mânzat. 3 (Reg) Om scund și îndesat. 4 (Reg) Om înalt și voinic. 5 (Mun) Porc gras.

TURMÁC, -Ă, turmaci, -e, s. m. și f. (Regional) Vițel sau vițică de bivol. V. malac. Ceaușul se supunea... Iar a doua zi-i frigea O turmacă la frigare Ca să-i fie de gustare Pîn-o veni prînzul mare. TEODORESCU, P. P. 578.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

turmácă s. f., g.-d. art. turmácei; pl. turmáce


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

Intrare: turmacă
substantiv feminin (F4)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • turma
  • turmaca
plural
  • turmace
  • turmacele
genitiv-dativ singular
  • turmace
  • turmacei
plural
  • turmace
  • turmacelor
vocativ singular
plural

turmac, -ă turmacă regional

  • 1. Bivol(iță) tânăr(ă).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: malac, -ă attach_file un exemplu
    exemple
    • Ceaușul se supunea... Iar a doua zi-i frigea O turmacă la frigare Ca să-i fie de gustare Pîn-o veni prînzul mare. TEODORESCU, P. P. 578.
      surse: DLRLC
  • 2. Epitet dat unui om scund și îndesat sau înalt și gras.
    surse: DEX '98 DEX '09

etimologie: