turbiditate sf [At: MG I, 450 / E: fr turbidité] 1 Concentrație de particule solide în suspensie în apa râurilor și a lacurilor. 2 (Teh) Proprietate a unui mediu dispers (suspensie, emulsie etc.) de a împrăștia lumina incidență.

TURBIDITATE s.f. 1. Tulbureală a unui lichid. 2. Proprietate a unui mediu dispers de a împrăștia lumina, datorită fluctuațiilor de densitate. [Cf. fr. turbidité].

TURBIDITATE s. f. 1. tulbureală a unui lichid. ◊ conținutul în suspensii al unui curs de apă. 2. proprietate a unui mediu dispers de a împrăștia lumina incipientă datorită fluctuațiilor de densitate. (< fr. turbidité)

TURBIDITATE f. Proprietate a unui mediu lichid de a emana radiații luminoase. [G.-D. turbidității] /<fr. turbidité

turbiditate s. f., g.-d. art. turbidității

curent de turbiditate, (engl.= turbidity current) masă constituită din material clastic neomogen, care se deplasează gravitațional pe pantele înclinate ale baz. oceanic. C.t. sunt unidirecționali și prin puterea lor de eroziune provoacă, în substrat, canioane submarine. Ei se propagă pe zeci și sute de kilometri distanță și transportă cantități considerabile de material pe care-l depun sub forma → turbiditelor. Sunt generați de curgeri gravitaționale sau cutremure submarine și reprezintă o formă a transportului în masă al sedimentelor clastice. În funcție de densitate și viteză, se disting c.t. cu densitate ridicată și viteză mare și c.t. cu densitate scăzută și viteză mică. V. și curgeri gravitaționale.