6 definiții pentru turbelariat
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
turbelariat sn [At: DER / Pl: ~e / E: fr turbellariés] 1 (Lpl) Clasă de viermi mici, cu corpul moale și lat, în formă de frunză și cu tegumentul acoperit cu cili vibratili Si: (rar) turbelarii (1) (Turbellaria). 2 Vierme din clasa turbelariatelor (1) Si: (rar) turbelarii (2).
TURBELARIATE s.n.pl. Clasă de viermi lați, cu corpul acoperit cu cili vibratili, care trăiesc în mediul acvatic, dulce sau sărat, avînd ca tip planaria; (la sg.) vierme din această clasă. [Sg. turbelariat. / < fr. turbellariés].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TURBELARIATE s. n. pl. clasă de viermi platelminți, cu corpul acoperit cu cili vibratili, în mediu acvativ: planaria. (< fr. turbellariés)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
turbelariat (desp. -ri-at) s. n., pl. turbelariate
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
turbelariat (-ri-at) s. n., pl. turbelariate
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
turbelariat s. n., pl. (sil. -ri-a-) turbelariate
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: -ri-at
substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
turbelariat, turbelariatesubstantiv neutru
- 1. Clasă de viermi lați, cu corpul acoperit cu cili vibratili, care trăiesc în mediul acvatic, dulce sau sărat, având ca tip planaria. DN
- 1.1. Vierme din această clasă. DN
-
etimologie:
- turbellariés DN