7 definiții pentru turbărie

TURBĂRÍE, turbării, s. f. Regiune (mlăștinoasă) bogată în turbă1. – Turbă1 + suf. -ărie.

TURBĂRÍE, turbării, s. f. Regiune (mlăștinoasă) bogată în turbă1. – Turbă1 + suf. -ărie.

TURBĂRÍE, turbării, s. f. Regiune mlăștinoasă cu vegetație bogată, din resturile căreia se formează turba2; regiune bogată în turbă.

turbăríe s. f., art. turbăría, g.-d. art. turbăríei; pl. turbăríi, art. turbăríile

turbăríe s. f., art., turbăría, g.-d. art. turbăríei; pl. turbăríi, art. turbăríile

TURBĂRÍE ~i f. 1) Loc mlăștinos, bogat în vegetație, din ale cărei resturi se formează turba. 2) Regiune bogată în turbă. [G.-D. turbăriei] /turbă + suf. ~ărie

Intrare: turbărie
turbărie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • turbărie
  • turbăria
plural
  • turbării
  • turbăriile
genitiv-dativ singular
  • turbării
  • turbăriei
plural
  • turbării
  • turbăriilor
vocativ singular
plural