10 definiții pentru turbărie

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TURBĂRÍE, turbării, s. f. Regiune (mlăștinoasă) bogată în turbă1. – Turbă1 + suf. -ărie.

turbărie1 sf [At: BARCIANU / Pl: ~ii / E: turba + ~{ă)rie] (Bot; reg) Ciumăfaie (Datura stramonium).

turbărie2 sf [At: ODOBESCU, S. II, 256 / Pl: ~ii / E: turbă2 + -ărie] 1 Mlaștină în care s-a acumulat un strat de turbă2 Si: (rar) turbieră (1). 2 Regiune bogată în turbă2 Si: (rar) turbieră (2).

TURBĂRÍE, turbării, s. f. Regiune (mlăștinoasă) bogată în turbă1. – Turbă1 + suf. -ărie.

TURBĂRÍE, turbării, s. f. Regiune mlăștinoasă cu vegetație bogată, din resturile căreia se formează turba2; regiune bogată în turbă.

TURBĂRÍE ~i f. 1) Loc mlăștinos, bogat în vegetație, din ale cărei resturi se formează turba. 2) Regiune bogată în turbă. [G.-D. turbăriei] /turbă + suf. ~ărie

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

turbărie s. f., art. turbăria, g.-d. art. turbăriei; pl. turbării, art. turbăriile (desp. -ri-i-)

turbărie s. f., art. turbăria, g.-d. art. turbăriei; pl. turbării, art. turbăriile

turbăríe s. f., art., turbăría, g.-d. art. turbăríei; pl. turbăríi, art. turbăríile

Intrare: turbărie
turbărie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • turbărie
  • turbăria
plural
  • turbării
  • turbăriile
genitiv-dativ singular
  • turbării
  • turbăriei
plural
  • turbării
  • turbăriilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

turbărie, turbăriisubstantiv feminin

  • 1. Regiune (mlăștinoasă) bogată în turbă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
  • Turbă + sufix -ărie. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.