Definiția cu ID-ul 936860:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TUMURUG, tumurugi, s. m. (Învechit) Lemn gros și rotund (întrebuințat în construcții); trunchi; buștean. Începe a chiti copacii trebuitori: ista-i bun de... grinzi, ista de tumurugi. CREANGĂ, P. 48. Pleacă și rîndunelele, rosti bătrîna, întorcînd răpede luntrea ca să nu se lovească de un tumurug mare ce plutea pe apă. CONTEMPORANUL, VII 29. Am mers prin Tarnof, tîrg mărișor... cu un pod pe apa Biala, fără nici un tumurug. KOGĂLNICEANU, S. 8.