8 definiții pentru tuior


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TUIÓR, tuioare, s. n. Remorcher care se deplasează de-a lungul unui lanț sau al unui cablu întins pe fundul apei. – Din fr. toueur.

tuior sn [At: LTR2 / V: tuer / Pl: ~oare / E: fr toueur] Navă care remorchează șlepuri în porțiunile unde curentul apei este foarte puternic, deplasându-se cu ajutorul unui cablu fixat la un capăt pe fundul apei sau pe mal și la celălalt pe tamburul său.

TUIÓR, tuioare, s. n. Remorcher care se deplasează dc-a lungul unui lanț sau al unui cablu întins pe fundul apei. – Din fr. toueur.

TUIÓR, tuioare, s. n. Remorcher care se deplasează de-a lungul unui lanț sau de-a lungul unui cablu întins pe fundul apei.

TUIÓR s.n. Remorcher care se deplasează de-a lungul unui lanț sau al unui cablu întins pe fundul apei. [Pron. tu-ior. / < fr. toueur].

TUIÓR s. n. remorcher care se deplasează de-a lungul unui lanț sau al unui cablu întins pe fundul apei. (< fr. toueur)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

Intrare: tuior
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tuior
  • tuiorul
  • tuioru‑
plural
  • tuioare
  • tuioarele
genitiv-dativ singular
  • tuior
  • tuiorului
plural
  • tuioare
  • tuioarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

tuior

  • 1. Remorcher care se deplasează de-a lungul unui lanț sau al unui cablu întins pe fundul apei.
    surse: DEX '09 DLRLC DN

etimologie: