Definiția cu ID-ul 513171:

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

trîntor (-ri), s. m.1. Masculul albinei. – 2. Parazit, leneș. Sl. trątŭ „bondar” (Cihac, II, 422; Byhan 340; Tiktin), cf. sb. trut, pol. trąd „trîntor”. – Der. trîntori, vb. (a distruge trîntorii dintr-un stup).