4 definiții pentru tronf
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
tronf sn [At: KLEIN, D. 441 / V: (reg) ~oamf, ~oanf ~omf, ~ompf / Pl: ~uri / E: mg tromf, ger Trumpf] (Trs) 1 (La jocul de cărți) Atu (1). 2 (Înv) Acont (1).
tronf n., pl. urĭ (ung. tromf, d. germ. trumpf, fr. triomphe, atu, d. lat triumphus, triunf). Trans.? La jocu de cărțĭ, coz, atu. – Fals tromf.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare specializate
Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.
tronf, tronfuri, s.n. – (reg.) Atu (la cărțile de joc). – Din magh. tromf, germ. Trumpf (MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
tronf, – uri, s.n. – Atu (la cărțile de joc). – Din magh. tromf (< germ. Trumpf).
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Intrare: tronf
tronf
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.