10 definiții pentru troncon


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TRONCÓN, tronconuri, s. n. (Rar) Trunchi de con. – Din tronconic (derivat regresiv).

TRONCÓN, tronconuri, s. n. (Rar) Trunchi de con. – Din tronconic (derivat regresiv).

troncon sn [At: BOGZA, C. O. 160 / Pl: ~uri / E: drr tronconic] (Rar) Parte a unui con cuprinsă între bază și o secțiune paralelă cu baza Si: trunchi2 (18) de con.

TRONCÓN, tronconuri, s. n. Parte a unui con cuprinsă între bază și o secțiune paralelă cu baza; trunchi de con. Uriașele tronconuri din zare merită o călătorie pînă acolo. BOGZA, C. O. 160.

TRONCÓN s.n. Trunchi de con. [Cf. fr. tronc de cône].

TRONCÓN s. n. trunchi de con. (< tronconic)

TRONCÓN ~uri n. geom. Porțiune dintr-un con cuprinsă între bază și o secțiune paralelă cu baza; trunchi de con. /Din tronconic


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

troncón (rar) s. n., pl. troncónuri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

Intrare: troncon
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • troncon
  • tronconul
  • tronconu‑
plural
  • tronconuri
  • tronconurile
genitiv-dativ singular
  • troncon
  • tronconului
plural
  • tronconuri
  • tronconurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

troncon

  • 1. rar Trunchi de con.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file un exemplu
    exemple
    • Uriașele tronconuri din zare merită o călătorie pînă acolo. BOGZA, C. O. 160.
      surse: DLRLC

etimologie: