Definiția cu ID-ul 936362:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TROINIC, – Ă, troinici, -e, adj. (Regional) Toropit de boală, buimăcit. Tare mi-i bolnav băietul. Stă troinic de-o bucată de vreme. CONTEMPORANUL, VI 291. Cînd boala se arată, copiii ard, sînt troinici, bîiguiesc, țipă. ȘEZ. I 255.