8 definiții pentru troficitate
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TROFICITATE s. f. Proprietate a materiei vii de a-și păstra structura normală prin asigurarea nutriției necesare. – Trofic + suf. -itate.
TROFICITATE s. f. Proprietate a materiei vii de a-și păstra structura normală prin asigurarea nutriției necesare. – Trofic + suf. -itate.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
troficitate sf [At: DER / E: trofic + -itate] (Fzl) 1 Proprietate a materiei vii de a-și păstra structura normală prin asigurarea nutriției necesare. 2 Ansamblul fenomenelor de nutriție a organismelor vii. 3 Stare de nutriție a diferitelor organe și țesuturi.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TROFICITATE s.f. (Biol.) Ansamblul fenomenelor de nutriție a organismelor vii; stare de nutriție a diferitelor organe și țesuturi. [Cf. fr. trophicité].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TROFICITATE s. f. 1. ansamblul fenomenelor de nutriție a organismelor vii; stare de nutriție a diferitelor organe și țesuturi. 2. însușire a unui sol de a fi nutritiv pentru plante. (< fr. trophicité)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
TROFICITATE f. 1) Proprietate de a-și menține structura normală prin nutriție. 2) Stare de nutriție a diferitelor organe și țesuturi. /trofic + suf. ~itate
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
troficitate s. f., g.-d. art. troficității
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
troficitate s. f., g.-d. art. troficității
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
troficitate s. f., g.-d. art. troficității
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| substantiv feminin (F117) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
troficitatesubstantiv feminin
- 1. Proprietate a materiei vii de a-și păstra structura normală prin asigurarea nutriției necesare. DEX '09 DEX '98
- diferențiere Ansamblul fenomenelor de nutriție a organismelor vii; stare de nutriție a diferitelor organe și țesuturi. DN
-
- 2. Însușire a unui sol de a fi nutritiv pentru plante. MDN '00
etimologie:
- Trofic + sufix -itate. DEX '09 DEX '98
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.