9 definiții pentru trivium


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TRÍVIUM s. n. Parte a învățământului elementar medieval care cuprindea gramatica, retorica și dialectica. [Pr.: -vi-um] – Din lat., fr. trivium.

TRÍVIUM s. n. Parte a învățământului elementar medieval care cuprindea gramatica, retorica și dialectica. [Pr.: -vi-um] – Din lat., fr. trivium.

trivium sn [At: BARCIANU / P: ~vi-um / E: lat trivium] 1 Primul ciclu de învățământ în școlile medievale și umaniste, care cuprindea gramatica, retorica și dialectica. 2 (Liv) Punct în care se întâlnesc sau se întretaie trei drumuri.

TRÍVIUM s.n. 1. (Liv.) Punct în care se întâlnesc sau se întretaie trei drumuri. 2. (În evul mediu) Ciclu al învățământului elementar, cuprinzând gramatica, retorica și dialectica. [Pron. -vi-um. / < fr. trivium, cf. lat. trivium – răspântie unde se întâlnesc trei drumuri].

TRÍVIUM s. n. primul ciclu al învățământului elementar medieval (gramatica, retorica și dialectica), urmat de quadrivium. (< lat., fr. trivium)

trivium n. partea învățământului medieval ce coprindea gramatica, retorica și dialectica. V. quadrivium.

*trívium n. (cuv. lat. care înseamnă „treĭ căĭ”). În evu mediŭ, învățămîntu care cuprindea gramatica, retorica și dialectica. V. quadrivium.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

trívium s. n. (sil. -vi-um)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

trivium (cuv. lat.) v. armonie (I); quadrivium.

Intrare: trivium
  • silabație: tri-vi-um
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • trivium
  • triviumul
  • triviumu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • trivium
  • triviumului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

trivium

  • 1. Parte a învățământului elementar medieval care cuprindea gramatica, retorica și dialectica.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN
  • 2. livresc Punct în care se întâlnesc sau se întretaie trei drumuri.
    surse: DN

etimologie: