10 definiții pentru trivium
Explicative DEX
TRIVIUM s. n. Parte a învățământului elementar medieval care cuprindea gramatica, retorica și dialectica. [Pr.: -vi-um] – Din lat., fr. trivium.
TRIVIUM s. n. Parte a învățământului elementar medieval care cuprindea gramatica, retorica și dialectica. [Pr.: -vi-um] – Din lat., fr. trivium.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de Joseph
- acțiuni
trivium sn [At: BARCIANU / P: ~vi-um / E: lat trivium] 1 Primul ciclu de învățământ în școlile medievale și umaniste, care cuprindea gramatica, retorica și dialectica. 2 (Liv) Punct în care se întâlnesc sau se întretaie trei drumuri.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TRIVIUM s.n. 1. (Liv.) Punct în care se întîlnesc sau se întretaie trei drumuri. 2. (În evul mediu) Ciclu al învățămîntului elementar, cuprinzînd gramatica, retorica și dialectica. [Pron. -vi-um. / < fr. trivium, cf. lat. trivium – răspîntie unde se întîlnesc trei drumuri].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TRIVIUM s. n. primul ciclu al învățământului elementar medieval (gramatica, retorica și dialectica), urmat de quadrivium. (< lat., fr. trivium)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
trivium n. partea învățământului medieval ce coprindea gramatica, retorica și dialectica. V. quadrivium.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*trívium n. (cuv. lat. care înseamnă „treĭ căĭ”). În evu mediŭ, învățămîntu care cuprindea gramatica, retorica și dialectica. V. quadrivium.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
trivium (desp. -vi-um) s. n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
trivium (-vi-um) s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
trivium s. n. (sil. -vi-um)
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Jargon
trivium (cuv. lat.) v. armonie (I); quadrivium.
- sursa: DTM (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
- silabație: tri-vi-um
| substantiv neutru (N29) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
triviumsubstantiv neutru
- 1. Parte a învățământului elementar medieval care cuprindea gramatica, retorica și dialectica. DEX '09 DEX '98 DN
- 2. Punct în care se întâlnesc sau se întretaie trei drumuri. DN
etimologie:
- trivium DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.