Definiția cu ID-ul 936262:
Explicative DEX
TRIUMFARE s. f. (Rar) Faptul de a triumfa; biruință, învingere. Dintr-înșii timpii grei să facă oaste, Ce-n triumfarea cauzei omenirii Să-nvingă sau să cadă prăzi pieirii. NECULUȚĂ, Ț. D. 27.
TRIUMFARE s. f. (Rar) Faptul de a triumfa; biruință, învingere. Dintr-înșii timpii grei să facă oaste, Ce-n triumfarea cauzei omenirii Să-nvingă sau să cadă prăzi pieirii. NECULUȚĂ, Ț. D. 27.