8 definiții pentru tristearină
Explicative DEX
TRISTEARINĂ s. f. (Chim.) Substanță solidă aflată în grăsimile naturale. [Pr.: -ste-a-] – Din fr. tristéarine.
tristearină sf [At: MACAROVICI, CH. 540 / P: ~te-a~ / E: fr tristéarine] Substanță solidă, gălbuie, răspândită în grăsimile naturale și folosită la fabricarea săpunului.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TRISTEARINĂ s. f. (Chim.) Substanță solidă răspândită în grăsimile naturale. [Pr.: -ste-a-] – Din fr. tristéarine.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TRISTEARINĂ s.f. (Chim.) Ester al glicerinei cu acidul stearic, care se găsește în grăsimile solide. [Pron. -ste-a-. / < fr. tristéarine].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TRISTEARINĂ s. f. ester al glicerinei cu acidul stearic, în grăsimile naturale. (< fr. tristéarine)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Ortografice DOOM
tristearină (desp. tris-te-a-/tri-ste-) s. f., g.-d. art. tristearinei
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
!tristearină (tris-te-a-/tri-ste-) s. f., g.-d. art. tristearinei
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
tristearină s. f. (sil. mf. -ste-), g.-d. art. tristearinei
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: tris-te-a-, tri-ste-a-
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
tristearinăsubstantiv feminin
- 1. Substanță solidă aflată în grăsimile naturale. DEX '09 DN
etimologie:
- tristéarine DEX '09 DEX '98 DN