6 definiții pentru triplicitate
Explicative DEX
TRIPLICITATE s. f. (Livr.) Însușirea de a fi triplu. – Din fr. triplicité.
TRIPLICITATE s. f. (Livr.) Însușirea de a fi triplu. – Din fr. triplicité.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
triplicitate sf [At: COSTINESCU / E: fr triplicité] (Liv) 1 Ceea ce este triplu. 2 Număr întreit. 3 Unitate alcătuită din trei părți identice.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TRIPLICITATE s.f. 1. Calitatea de a fi triplu. 2. Număr întreit; ansamblu, unitate alcătuită din trei părți identice. [Cf. fr. triplicité].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TRIPLICITATE s. f. însușirea de a fi triplu. ◊ ipocrizie în cel mai înalt grad. (< fr. triplicité)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
triplicitate s. f. Ipocrizie, fățărnicie în cel mai înalt grad ◊ „Duplicitatea este un lucru destul de rău, dar X demască [...] o manifestare de triplicitate.” L. 1 XII 66 p. 27 (din triplu, după tipul duplicitate; DN3 – alt sens)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Ortografice DOOM
triplicitate s. f., g.-d. art. triplicității
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| substantiv feminin (F117) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
triplicitatesubstantiv feminin
- 1. Însușirea de a fi triplu. DEX '09 DEX '98 DN
- 1.1. Ipocrizie în cel mai înalt grad. MDN '00
-
- 2. Număr întreit; ansamblu, unitate alcătuită din trei părți identice. DN
etimologie:
- triplicité DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.